Particularităţi ale basmului cult, având în vedere:
- precizarea a două caracteristici ale basmului cult, existente în opera citată;
- prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi a discursului narativ (acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, momentele subiectului, alternanţă, înlănţuire, incipit, final, elipsă etc. );
- evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult ales;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat despre modul cum se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat;
Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre relaţia dintre incipit şi final într-un basm cult studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru componente de structură şi / sau de compoziţie a basmului cult pentru care ai optat ( de exemplu: temă, viziune despre lume, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, secvenţă narativă, episod, relaţii temporale şi spaţiale, personaj, modalităţi de caracterizare a personajului etc. );
- ilustrarea trăsăturilor incipitului prin referire al textul narativ ales;
- comentarea particularităţilor construcţiei finalului în textul narativ ales;
- exprimarea unei opinii argumentate despre semnificaţia / semnificaţiile relaţiei dintre incipitul şi finalul basmului cult ales.
Particularităţile genului epic
Categoria: Teorie
• tip specific de organizare literară
• modalitate artistică de construcţie literară
• mod de reflectare artistică a vieţii
• mod de înfăţişare artistică a omului, cu manifestările şi stările lui sufleteşti, cu universul lui de viaţă
În sensul literar, genul epic este definit ca o categorie care cuprinde totalitatea creaţiilor în proză sau în versuri în care modalitatea dominantă de expunere o reprezintă naraţiunea, creatorul expunându-şi ideile în mod indirect prin intermediari.
Începuturile literaturii române
Categoria: Teorie
- în cazul literaturii române, perioada de început a literaturii de ficţiune se suprapune cu intensa activitate cronicărească, iniţiată la curtea unor voievozi de formaţie umanistă (Ştefan cel Mare). cronicile, primele forme de cultură scrise, nu au decât întâmplător valenţe literare, iar acestea sunt obţinute prin raportare la modelele străine care inspiră cronicile româneşti.
- în literatura cronicărească, cele mai valoroase opere le aparţin cronicarilor moldoveni. Dintre aceştia se disting Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce. Letopiseţele lor acoperă o perioadă îndelungată din istoria Moldovei, stilul perfecţionându-se treptat şi descoperindu-şi individualitatea. Dacă în cronicile lui Grigore Ureche se stabileşte modelul de portret, în cronica lui Miron Costin se remarcă o preocupare pentru expresia elaborată şi pentru fraza amplă după model latin. Ion Neculce inovează modelul de a relata prin consemnarea evenimentelor banale şi prin stilul liber eliberat de constrângeri formale ale cronicarilor anteriori. O caracteristică a umanismului românesc ilustrat de activitatea cronicarilor este preocuparea constantă pentru afirmarea şi argumentarea latinităţii limbii şi a poporului român.
